Cine sunt străinii care denigrează femeia și mama româncă? De ce femeile din spațiul românesc nu-și cunosc valoarea și au nevoie să îngenunchieze în propria lor gură de rai, în fața unui străin? De ce femeia din România îmbrățisează psihanaliza străină când izvorul de încreere și agathârsire ca înnobilare vrea să-i sărute picioarele și pântecul creator? Cine sunt damnații care aduc blam prin cuvântul străin și blestem prin înjosirea femeii din spațiul sacru al Karpat-ului? Cât va trebui femeia să îndure ocara și deposedarea de harurile sale? După 2000 de ani de inchiziție și anulare a sacrului feminin, după 2000 de ani de denaturare a simbolisticii feminine, după 2000 de ani de educație structurată împotriva ei, femeia și mama româncă trăiește anihilarea definitivă a utimelor valori! Așa numiții lideri de opinie care strigă astăzi, în epoca informației și a democrației, că femeile sunt vionovate de destrămarea familiei, sunt minți rămase în concepția psihopat-inchizitorie a Evului Mediu.
Publicarea tratatului Malleus Maleficarum în 1486 a avut un impact devastator asupra societății europene, transformând vrăjitoria dintr-o superstiție locală într-o amenințare sistemică la adresa creștinismului. Conflictul dintre creștinism și vrăjitorie nu a fost strict religios, ci unul de putere socială și control. Biserica a perceput vrăjitoria ca pe o amenințare directă a monopolului său iar bărbatul a perceput vrăjitoria ca pe o expresie a extinderii matriarhatului.
Biserica susținea că singurele minuni legitime vin de la Dumnezeu prin intermediul clerului. Tratamentele fitoterapeutice sau descântecele practicate de vrăjitoare sau femeile doftoroaie erau văzute drept concurență neloială. Dacă cineva vindeca fără ajutorul preotului, autoritatea Bisericii era subminată. Se explică astfel cum practicile populare au fost încadrate ca demonice pentru a centraliza controlul spiritual în istituția bisericească, restructurată și organizată ulterior în medicină, domeniul științific educativ la care bărbații au avut acces exclusiv vreme de 900 de ani.
În teologia medieval-creștină se credea că magia nu poate fi neutră. Dacă nu venea de la Dumnezeu, însemna că provenea de la un pact cu Diavolul. Astfel, vrăjitoarea nu era doar o persoană care folosea plante, ci un agent subversiv care lucra pentru distrugerea ordinii divine. Într-o epocă în care supraviețuirea depindea de recoltă, se credea că vrăjitoarele au puterea de a controla vremea. Așa numita putere a vrăjitoarelor de a controla grindina sau ploile, speria autoritățile. Pierderea recoltelor distruse de calamitățile naturale trebuia să ofere un vinovat iar vrăjitoarea era țapul ispășitor perfect.
Multe dintre femeile acuzate de vrăjitorie erau independente, văduve sau moașe care dețineau cunoștințe despre corpul uman și plante. Într-o societate strict patriarhală, femeia care deținea cunoaștere și putere era văzută ca o amenințare la adresa structurii familiei creștine. Modelul familiei creștine era centrat pe bărbat și autoritatea lui. Dacă femeia deținea cunoaștere dădea dovadă de putere iar bărbatul își pierdea supremația. Bărbatul minimizat de calitățile femeii nu era bărbat. În consecință, femeia trebuia redusă la tăcere, capacitățile ei anihilate iar cunoștințele ei trecute în mâna autorităților sau a instituțiilor. De aceea, odată cu Malleus Maleficarum, strategiile de tratare și cunoștințele de vindecare au trecut în medicină, o instituție exclusivist masculină, instituție în care femeile nu au fost primite până în 1950.
În timpul Inchiziției, vrăjitoria a fost confundată cu erezia. Statul și Biserica erau strâns unite. Trădătorul credinței era considerat trădătorul statului. Cum femeia a fost considerată un inamic al bisericii, statul a decăzut femeia din drepturi. Prin decăderea din drepturi a femeii, statul a apărat bărbatul în detrimentul femeii deși, vreme de secole, femeia a fost abuzată fizic și psihic în moduri inimaginabile. Și astăzi, în era drepturilor omului, femeile sunt bătute de bărbați în instituția căsătoriei, în celula de bază a societății, familia. În 2025, 38.000 de femei au fost victime ale violenței domestice, conform datelor oficiale centralizate de IGPR.
In asemenea condiții, lideri de opinie ca Andrew Tate sau Monosfera, din care se inspiră maeștri și gurus români, instigă la ură împotriva femeii, ideologie care demonstrează că mintea bărbaților a rămas identică minții limitative, supertițioase și obscure din Evul Mediu. Cimpanzeii ameliorați care își urlă public psihozele demonstrează că societatea creată structuralist pe temelii masculine ca Malleus Maleficarul domnește de 2000 de ani, din nefericire, în detrimentul nostru și al generațiilor ce vor veni !