Cine sunt străinii care denigrează femeia și mama româncă? De ce femeile din spațiul românesc nu-și cunosc valoarea și au nevoie să îngenunchieze în propria lor gură de rai, în fața unui străin? De ce femeia din România îmbrățisează psihanaliza străină când izvorul de încreere și agathârsire ca înnobilare vrea să-i sărute picioarele și pântecul creator? Cine sunt damnații care aduc blam prin cuvântul străin și blestem prin înjosirea femeii din spațiul sacru al Karpat-ului? Cât va trebui femeia să îndure ocara și deposedarea de harurile sale? După 2000 de ani de inchiziție și anulare a sacrului feminin, după 2000 de ani de denaturare a simbolisticii feminine, după 2000 de ani de educație structurată împotriva ei, femeia și mama româncă trăiește anihilarea definitivă a utimelor valori! Așa numiții lideri de opinie care strigă astăzi, în epoca informației și a democrației, că femeile sunt vionovate de destrămarea familiei, sunt minți rămase în concepția psihopat-inchizitorie a Evului Mediu.
Publicarea tratatului Malleus Maleficarum în 1486 a avut un impact devastator asupra societății europene, transformând vrăjitoria dintr-o superstiție locală într-o amenințare sistemică la adresa creștinismului. Conflictul dintre creștinism și vrăjitorie nu a fost strict religios, ci unul de putere socială și control. Biserica a perceput vrăjitoria ca pe o amenințare directă a monopolului său iar bărbatul a perceput vrăjitoria ca pe o expresie a extinderii matriarhatului.
Biserica susținea că singurele minuni legitime vin de la Dumnezeu prin intermediul clerului. Tratamentele fitoterapeutice sau descântecele practicate de vrăjitoare sau femeile doftoroaie erau văzute drept concurență neloială. Dacă cineva vindeca fără ajutorul preotului, autoritatea Bisericii era subminată. Se explică astfel cum practicile populare au fost încadrate ca demonice pentru a centraliza controlul spiritual în istituția bisericească, restructurată și organizată ulterior în medicină, domeniul științific educativ la care bărbații au avut acces exclusiv vreme de 900 de ani.
În teologia medieval-creștină se credea că magia nu poate fi neutră. Dacă nu venea de la Dumnezeu, însemna că provenea de la un pact cu Diavolul. Astfel, vrăjitoarea nu era doar o persoană care folosea plante, ci un agent subversiv care lucra pentru distrugerea ordinii divine. Într-o epocă în care supraviețuirea depindea de recoltă, se credea că vrăjitoarele au puterea de a controla vremea. Așa numita putere a vrăjitoarelor de a controla grindina sau ploile, speria autoritățile. Pierderea recoltelor distruse de calamitățile naturale trebuia să ofere un vinovat iar vrăjitoarea era țapul ispășitor perfect.
Multe dintre femeile acuzate de vrăjitorie erau independente, văduve sau moașe care dețineau cunoștințe despre corpul uman și plante. Într-o societate strict patriarhală, femeia care deținea cunoaștere și putere era văzută ca o amenințare la adresa structurii familiei creștine. Modelul familiei creștine era centrat pe bărbat și autoritatea lui. Dacă femeia deținea cunoaștere dădea dovadă de putere iar bărbatul își pierdea supremația. Bărbatul minimizat de calitățile femeii nu era bărbat. În consecință, femeia trebuia redusă la tăcere, capacitățile ei anihilate iar cunoștințele ei trecute în mâna autorităților sau a instituțiilor. De aceea, odată cu Malleus Maleficarum, strategiile de tratare și cunoștințele de vindecare au trecut în medicină, o instituție exclusivist masculină, instituție în care femeile nu au fost primite până în 1950.
În timpul Inchiziției, vrăjitoria a fost confundată cu erezia. Statul și Biserica erau strâns unite. Trădătorul credinței era considerat trădătorul statului. Cum femeia a fost considerată un inamic al bisericii, statul a decăzut femeia din drepturi. Prin decăderea din drepturi a femeii, statul a apărat bărbatul în detrimentul femeii deși, vreme de secole, femeia a fost abuzată fizic și psihic în moduri inimaginabile. Și astăzi, în era drepturilor omului, femeile sunt bătute de bărbați în instituția căsătoriei, în celula de bază a societății, familia. În 2025, 38.000 de femei au fost victime ale violenței domestice, conform datelor oficiale centralizate de IGPR.
In asemenea condiții, lideri de opinie ca Andrew Tate sau Monosfera, din care se inspiră maeștri și gurus români, instigă la ură împotriva femeii, ideologie care demonstrează că mintea bărbaților a rămas identică minții limitative, supertițioase și obscure din Evul Mediu. Cimpanzeii ameliorați care își urlă public psihozele demonstrează că societatea creată structuralist pe temelii masculine ca Malleus Maleficarul domnește de 2000 de ani, din nefericire, în detrimentul nostru și al generațiilor ce vor veni !
Nu există în istorie un bărbat care să fi denaturat conceptul de femeie din esența lui proprie. Bărbatul a calomniat femeia prin rangul cu care castele l-au indrituit. Vorbim despre casta doctrinară desprinsă din Roma care se autointitula Cetatea extra Terra, întâia biserică de la Cer, Ynridi Otia. Diminuarea femeii este o consecință a transformării puterii de regn, rang și regie într-o geopolitică dogmatică instituită de bărbat ca pre-Otia, ca regalitate în sânul dinastiilor totalitariste impuse de Brahma și limbajul lui de fecundare a cerului.
În cultura geților dăinuie cosmogonia mithotica, drum de îndrumare și înhăruire, despre Ler Împărat și Împărăteasa Lara. Legenda definește creația ca principiu metempsihotic lexorum legiuit ca împreunare a Focului Veșnic cu Umbra sa de Trup. Ler și Lara nu sunt concepte distincte ci exclusiv distinctibile ca principii imuabile ale Enta-elemului universic.
Dacă științele modernis au separat conceptele și inseparabilul principiu elementar al Unic-vesului este pentru că s-au instituit ținuturile ideologice ca Sracia, Tracia și Dracia și regnorul de aciuare s-a segmentat în regate. Personajul eponim Oestra, Zeița angajată de la cer să glasuiasca stelelor, a îngemănat principiile Cellum și Phamaenta într-o unică amrită, Uniunea fecundatoare partenogenesica a El și Ea.
Agatarsirea în spațiul sacral dyonisiac al carpatului înromânit a recunoscut rangul ca imuabil în Creație a principiului phamen, de suflet întrupat, principiu feminin zămislitor. Ca în Theosofia Orfica a lui Thales, APA ca primordialitate este creatoarea Soarelui ca masculinare, jong, ca urmaș. Pe măsură ce ideologiile s-au suprapus în sânul dinastiilor totalitariste, segmentarea a aruncat cele două principii, femini și masculin, în război. Lupta a înscris în zapaxul uman rana energiilor antagonice și Bărbatul a înțeles că trebuie să supună Femeia. Este tot ce el a înțeles și tot ce nu digeră acum după ce gura lui, degetul lui și inima lui s-au zămislit din pântecul nascatoarei. Este o cădere. Este căderea și mărul este unica lege a rațiunii sale.
Indiferent de argumentele pe care le-a însumat, de pregătirea lui intelectuală și de rangul social, denaturarea conceptului de femeie îl demascheaza și îl împuținează. Alunecând pe panta deprecierii ne urlă nouă, tuturora, că impotențialitatea lui a început și că în absența ei nu își găsește sensualitatea semnficantă în sfințire. Exclusiv acceptarea asfințirii îl va sfinți și, cum Soarele apune peste tot ce există, că vrea el, bărbatul, sau nu, magicul Soare va apune și peste femeie.
Am creat un text pe care orice femeie îl poate utiliza când vrea să contracareze o idee misogină, un concept izvorât din obscurantismul masculinizant sau, pur și simplu, caută un argument la psihologia doctrinară.
Era modernă devualează un adevăr dificil de digerat: femeile nu dețin nume! După doctrine care au erodat rostul și rolul femeii în lume, după lupte care au distorsionat imaginea femeii până la a fi manifestarea răului, și ideologii sistemice care au obturat accesul femeii în cercuri educative și sociale, femeia conștientizează că vendeta orientată împotriva ei este o realitate structural-conceptuală din care se zidește antagonic, bărbatul. A tăuși adevăruri pentru a construi teurgii, doctrine și ideologii totalitariste prin care conflictul între femeie și bărbat să fie întreținut permanent, este declarație de război!
Mitul biblic Adam și Eva istorisește în Geneza despre căderea în păcat pricinuită de alegerea Evei de a prioritiza dorința proprie prin alegere conștientă în detrimentul poruncii divine. Mitul biblic Adam și Eva constituie fundamentul antropologiei religioase în iudaism, creștinism și islamism. Povestea genesică se extinde în teurgii, teosofii, doctrine și ideologii până în anul 1486 când este publicat Tratatul Malleus Maleficarum, lucrare scrisă în limba latină de inchizitorul Heinrich Kramer. Tratatul servește în epocă drept manual oficial pentru identificarea, interogarea și pedepsirea femeilor acuzate de vrăjitorie. Impactul istoric este covârșitor alimentând isteria colectivă din Europa vreme de două secole, timp în care zeci de mii de femei au fost acuzate, torturate și executate conform legii impuse prin Malleus Maleficarum. Tratatul era structurat în trei capitole principale în care se demonstra existența vrăjitoriei din perspectivă teologică, conținea un ghid juridic necesar în procese pentru autorizarea torturii și execuției și în care se cuprindeau leme teurigice de substanță ideologic-psihologic-analitică. Lemele enunțate argumentau exclusivitatea practicării vrăjitoriei de către femei prin natura inferioară a femeii. Fiind de natură inferioară față de bărbat, femeia este predispusă la vrăjitorie. În plus, bărbatul este exclus în totalitate din triunghiul maleficator, triunghi la care participă Diavolul, vrăjitoarea și permisiunea lui Dumnezeu.
În condițiile enunțate, femeia devine jumătatea inferioară din întregul sinergic femeie-bărbat. Integrarea femeii în concepțiunea teurgic-teologică a bisericii devine un blam care atrage după sine reabilitarea femii în sânul religiilor exclusiv sub imaginea de mamă, născătoare din virginalitatea duhului cu permisiunea îndivinată a lui Dumnezeu. In extenso, femeia nu există în istoria religiilor. Există mama, Fecioara Pregestă, care prin gestalitate îndivinată naște un bărbat. Existența femeii în istorie este compromisă definitiv prin blestemul inchizitor pe care bărbatul îl aruncă prin scrierile Genezei și prin Tratatul Ciocanul Vrăjitoarelor.
Din totdeauna, numele femeii este propriu, niciodată numele care desemnează tribul, neamul sau familia. Cu excepția reginelor care au dat numele lor regatelor, în istorie nu există niciun nume de femeie care să se prolifereze în timp transgenerațional și care să denumească neamul, tribul și obârșia. Astăzi, numele femeii este numele bărbatului. Numele de fată este un concept extras din incapacitatea femeii de a înțelege conceptual și istoric rolul și rostul femeii de-a lungul timpului antropologic. Numele de familie aparține în exclusivitate bărbatului și presupune memoria genetică a neamului. Pe numele bărbatului sunt copii, proprietățile, femeile și rangul. De la Eva citire, femeia nu deține nume de familie. Este o realitate care va răsuna în conștientul feminin vreme îndelungată până o conexiune structurală să se exprime iar femeia să surprindă o imagine despre conflictul permanent și repercursiunile lui în modelul de structurare a vieții, societății și sistemului. Religia a reprezentat prima formă sistemică îndrituită să întemeieze structuralist constructe sistemice. Considerată inferioară și acuzată de colaborare cu Diavolul, femeia a pierdut startul ei evoluționar și nici astăzi nu conștientizează că i-au fost necesari cel puțin 2000 de ani pentru a înțelege că trebuie scrisă o 9 Geneză pentru a-și stabiliza poziția la masa de joc a istoriei lumii.
Femeia este steaua fără nume.
În mitologii, cosmogonii, antropogonii există femei puternice, zeițe, regine, zâne care poartă nume inițiatice, zeești, îndivinate însă nici un nume de femeie nu este păstrat pentru a desemna un lineaj înnemuit, pentru a denumi neamul sau familia. Paradoxal, în cultul traco-geto-dac, numele de Zalmoxis este moștenit de la femeia Zalmaxi, mama sa. Fiica atlantului Rama, Zeița Zalmaxi îl naște pe Zalmoxis iar fătul frumos primește numele femeii care l-a născut și nu numele mamei care a devenit prin căsătoria cu căpetenia abioilor, Komoandrus. Este un paradox și o revelație care rostește adevărul despre învățătura Kogayonului, învățătura sacră care urmărește înnobilarea femeii și înscăunarea ei, încălecare manifestată în Agathârsia și continuată prin Kagyo-Magya nemurilor din spațiul Traciei eterne.
Eva este descrisă ca un animal imperfect cu o coastă strâmbă. Imperfecțiunea biologică a Evei devine argument principal pentru rasa feminină, coasta de evă demonstând predispoziția femeii la pacte și întovărășiri cu Diavolul. Nimeni nu face mai mult rău Bisericii decât moașele, scria Heinrich Kramer în Malleus Maleficarum.
Motivul ? Femeile vraci utilizau plantele medicinale pentru a calma durerile nașterii, ceea ce era considerată o sfidare a pedepsei divine pentru păcatul Evei.
Dacă un medic bărbat aplica teoria galenică folosind plantele, era considerat expert. Dacă o femeie vraci sau moașă folosea plantele bazându-se pe tradiția orală, era acuzată de vrăjitorie, torturată și ucisă. Acestea sunt rădăcinile psihologice al umanității și rănile fundamntale din care se construiește conceptul de relație femei-bărbat.
Femeile au suferit și au murit de o mie de ori câte o mie dar nu-și amintesc. Urletele lor se aud prin veacuri, ascultă cu atenție ! Care a fost greșeala fundamentală a femeii ? De ce anume se face vinovată femeia, ce a greșit ea ireparabil ca o pedeapsă care continuă peste timp să se aplice încă și să reprezinte stigmatizare, expulzare, cădere și renegare ?
Păcatul doctrinar urmărește femeia peste secole ca o malformație, ca o imperfecțiune fatală, ca un blstem. Femeia a uitat, a vrut să uite sau s-a agățat de uitare ca unic remediu. Nici astăzi femeia nu cunoaște povestea ei. Astăzi cînd îi este cald, când are drepturi, când poaste spune nu, femeia preferă să tacă ! A preferat să uite povestea nașterii ei din evă, povestea ei de animal demonizat, povestea ei de entitate inferioară supusă bărbatului, povestea ei despre rolul de ajutor creat pentru ființa stăpânitoare, femeia a ales să uite pentru că uitarea reprezenta unicul balsam cu care își putea tămăduit rănile. Exclusiv din uitare și din ignoranță, femeia a avut capacitatea divină de a iubi bărbatul cu doctrina lui evoluționistă, cu doctrina lui teologică și cu obsesiile lui rasiale.
Da ! Suntem diferiți ca rasă deși, suntem din aluatul lutesc al începutului. Suntem atât de diferiți încât o femeie, în decurusul vieții sale, elimină prin menstruație sângele a 65 de bărbați. 65 de bărbați trăiesc în trupul femeii într-o viață și tot ce bărbații au creat s-a constituit într-o ideologie îndreptată exclusivamente îndreptată împotriva femeii. Femeile din care ei se nasc, femeile din care toți bărbații de pe pământ s-au născut, au devenit obiectul structural al doctrinei teologice care opune binele, reprezentat de bărbat, răului, reprezentat de femeie.
Este inuman ca acum, când ciocanul de tortură teologic din Malleus Maleficarum nu reprezintă decât un studiu de caz despre dezinformare, prejudecăți instituționalizate și isterie doctrinar colectivă a vremii, este inuman ca acum când proiectul Janei Euler din Museum Ludwing dărâmă structurile de putere și stereotipurile de gen care își au rădăcinile în perioadele istorice conduse abuziv de bărbatul confundat cu un dumnezeu imaginar îndreptat împotriva propriei creații, este inuman ca acum când inchiziția a devenit o amintire istorică a unei realități psihotic-masculine criminale îndereptate împotriva femeii, este inuman ca acum când cel mai infam tratat din istoria umnității a exprimat ura profundă a bărbatului față de femeie și incapacitatea lui de a-i atribui valorile inestimabile ale puterii creatoare, este inuman ca acum după secole în care femeia a fost neîndreptățită, exclusă, marginalizată, abuzată, pedepsită, acum, în era modernă, în era libertății, în era spirituală, un bărbat să continue marșul psihotic al înjosirii femeii, al criticării ei, al așezării ei în schema teologică a ierarhiei doctrinare !
Este bolnăvicios să îți permiți acum, când informația și cultura sunt accesibile la o secundă, să-ți permiți să înlănțuiești femeia în aceeași concepție bisericeacă din care cu secole în urmă a ieșit pe porțile ei doar moartă. … femeia arsă pe rug, femeia torturaă, femeia demonizată, femeia pedepsită de păcat, femeia neprimită în altar, femeia violată, femeia jignită, femeia abuzată fizic în marele sân al familiei, femeia fără drept de vot, femeia neîmproprietărită, femeia stigmatizată de doctrine, femeia neinstituționalizată, femeia furată de atributele feminine, femeia prostită de iluzia masculului îndumezeit, femeia furată de calități, de aptitudini, de sfințire, de robe și de zeitate, femeia furată de atributul creator…
Vrei acum tu, bărbate, să impui o doctrină de supunere, de respect făță de mascul, de ascultare, de fidelitate, de loc ierarhic ! Femeia trebuie să-și cunoască locul în fața bărbatului, nu-i așa? Bărbatul este rege iar femeia este un animal care trebuie să sufere pentru nesocotința poruncii divine.
Vrei tu, bărbatule, să impui femeii o anumită atitudine ? Tu critici acum atitudinea femeii ? Bărbatule, întoarce-te în timp și privește cu ochii larga deschiși care a fost parcursul relațional al femeii cu bărbatul !
Privește cu ochii larg deschiși la trecutul istoric al femeii. Privește acolo și gândește. Ascultă urletul femeii, un urlet străvechi cât facerea de vechi care te cheamă și te obligă la reflectare. Gândește ! Gândește-te cum să vindeci femeia și cum, prin iubirea ta, să o purifici de toată mizeria pe care prin fusta ta bisericească și prin ura ta conflctual-sexuală, prin inconștiența ta și prin prostia ta genetică, a distrus-o, a rupt-o în mii de bucăți de lacrimi, de sânge și de disperare. Gândește și simte ! Vindecarea femeii este unica ta preocupare, bărbate ! Mergi în pustie și privește cerul cu ochii larg deschiși ! Ești un muritor îmbâcsit de obscurantismul doctrinar al unei ideologii care în timp ce a distrus femeia, a distrus Terra. Prin distrugerea femeii ai distrus Mama Pământ și ea, cu certitudine, vinovată de vreun pact cu diavolul tău din pantalonii croiți până la cer !
Avantajul erai moderne este că nicio instituție nu vă poate acuza de vrăjitorie și nicio instanță nu decide arderea voastră pe rug. Era modernă este era în care, după 2000 de ani de suferință, femeia se vindecă. Este dreptul ei.
La ce v-au folosit 36 de ani de spiritualitate dacă tot ce îți permiți este să judeci. La ce folosește liberul arbitru și conceptul de alegere dacă nu ești în stare să respecți omul din fața ta? Totul este o aparență iar aparența ascunde cu măiestrie diavolească faptul că ești incompetent, incult și insuficient. Cu toate cursurile de dezvoltare personală și cu toată imaginea pe care ți-ai creat-o, în tine, lider de opinie, zace aceeași ură care zace în orice minte îndoctrinată și în orice individ lipsit de cultură. Nu ești decât un/o vexat/ă care a observat că nu dispune de capacitățile elementare necesare pentru a studia, a învăța, a crea și, care prin algoritmul mediocrității, abordezi subiecte care, din nefericire, și pe tine te dor!
Bărbatul conține genetic ura de moarte pentru femeie. Evidement, lumea a supraviețuit și oamenii au atins epoca înzeirii, s-au modernizat și au stăpânit natura, supraviețuirea și devenirea, și conceptul s-a metamorfozat pierzându-și în ascunzișuri, sensurile. Și, cu toate aceste transformări, din analiza psihologic-psihanalitică, rezidă ura mascată ca program subtil între bărbat și femeie.
Epoca modernă a transformatul omul în căutător spiritual, l-a orientat către domenii extinse de cercetare și l-a îndrituit cu capacități infailibile de a creea realiatea în care trăiește. Omul a călătorit spre orizonturi extramundane la care, în urmă cu 300 de ani, doar visa. Viziunea despre lume și viață s-a modificat odată cu accesul la informație și libertatea de expresie. Bărbatul și femeia au descoperit modalități de expresie în lume, s-au reintegrat, s-au împuternicit în relație și s-au deschis spre orizonturi de percepție și analiză care în trecut nu existau. Și, cu toate acestea, la nivel genetic subtil, sămânța genesică a ființei umane nu a reușit să rodească un parteneriat care să unifice în totalitate la nivel fizic, emoțional, spiritual și ideologic cele două entități opuse.
Psihologia a dezgropat din adâncurile ființei răni ancestrale, a analizat structural cele două energii emisferice antagonice dar nu deține cheia care să deschidă lacătul sub care zace închisă relația dintre femeie și bărbat. Mai mult, psihanaliza a demonstrat ceea ce era evident în Evul Mediu, femeia este inferioară bărbatului. Să construiești o relație prin participațiunea a două părți care au fost investite cu programe generaționale teurgice, este o muncă sisifică și cu atât mai mult imposibilă.
Da, este adevărat ! Psihanaliza reunește bărbatul și femeia tocmai prin antagonismul lor cu sensul în care două energii există pentru că se resping sau sunt diferite, extrăgându-se din concept starea imuabilă de relaționare, daaar chiar și așa, ființa umană rămâne în zona de expresie ideologică potrivit căreia am fost creați cu programul genetic de a ne apăra de partea opusă.
Tot e ceva decât nimic ! Și cu toate acestea, privind în istorie la Simone de Beauvoire, de exemplu, sau în psihologii, în doctrine, oricât de modern a devenit omul, rămâne stăpânit de o înclinație spre sexul opus pe care nu reușește să o califice.
Iată, în spiritualitate, care ar trebui considerată epoca evoluționar-conceptuală în care omul lucrează genetic pentru desăvârșirea sa, există indivizi care nu privesc cu ochi buni partea adeversă. Guru’s ca Mototol Arab și mulți alții cărora numele nu are nicio relevanță în istoria lumii, vom descoperi curând începând cu 2026, continuă să afirme că femeia este inferioară bărbatului. În esență, gurul Mototol nu afirmă ci confirmă. Și suntem interesați să descoperim conceptual ce confirmă el și de ce gurile căscate se cască monumental la caii verzi de pe pereţii pârologului. Da, bărbatul pârăşte femeia. Aşa ştie el. Cui o pârăşte ? Ei, acum și voi, sunteți indiscreți! Lu’ tată-su’ din cer, bien evidement…
Să înțelegem care este istorisirea reală și care este minciunica pe care orice mototol o are imprimată în primul cal verde de pe pereții săi genetico-cerebrali:
Malleus Malificarum, cel mai cunoscut și mai influent tratat medieval de vrăjitorie și demonologie și care a servit drept lucrare oficială de teologie, este manualul în care inițiatorul Heinrich Kramer a transformat prejudecățile vremii în știința demonologică argumentând că femeile sunt victimele diavolului. Imaginea biblică a Evei a fost utilizată de inchizitorul Kramer ca probă irefutabilă supremă care demonstra analogic faptul că atâta timp cât prima femeie a fost sedusă de șarpe, toate urmașele ei moștenesc înclinația naturală de a pactiza cu Satana. Din perspectivă lingvistică, Kramer a modificat înțelesul cuvântului femeie, susținând că latinescul femina derivă din fe = credință și minus = mai puțină, concluzionând că femeia are prin construcție mai puțină credință.
Moștenirea biblică a Evei a influențat tratatul lui Kramer până la punctul în care, analog Evei care l-a ispitit pe Adam, femeia este stăpânită de o poftă carnală exgerată, concept pe care s-a construit afirmația: toată vrăjitoria provine din pofta carnală care la femei este insațiabilă. Poftele carnale ale femeii, scrie inchizitorul în tratatul Malleus Maleficarum, conduc la pactele încheiate cu diavoli, susținând că femeile devin vrăjitoare pentru a-și satisface dorințele sexuale cu demonii, pofte carnale pe care bărbații muritori nu le satisfac. Un argument care derivă din textul biblic este concentrat pe slăbiciunea și vulnerabilitatea Evei care o conduc la încălcarea poruncii divine. Kramer susține că gestul Evei nu este numai un păcat istoric ci și o dovadă biologică a inferiorității feminine.
Spijinindu-se de episodul biblic al genezei, Kramer constuiește concepția potivit căreia femeile sunt veriga slabă a umanității. El corelează gestul de a mușca din măr, ca nesocotință a poruncii divine, cu însăși actul de trădare. Femeia este predispusă la trădare deoarece a fost creată dintr-o coastă curbă a lui Adam, curbură care simbolizează mintea strâmbă și pervertită a femeii. De asemenea, Kramer interpretează dorința Evei de a cunoaște binele și răul ca pe un orgoliu nemăsurat și nu ca o căutare a înțelepciunii. Femeia a crezut în promisiunea Diavolului mai mult decât în cuvântul lui Dumnezeu, scrie inchizitorul, concluzionând că femeile sunt simplu de sedus prin promisiuni deșarte, trăsătură biologică valabilă pentru toate femeile din neamul său.
Rolul de Juana Diaboli al femeii este, de asemenea, extrem de explicit prezentat. Kramer consideră că aspectul cel mai grav este reprezentat de gestul Evei de a-l convinge pe Adam iar argumentul inchizitorului este spectaculos prin extracția bărbatului din ecuația creaționist-genesică și împovărarea femeii. Prin gestul său, Eva devine instrumentul Diavolului, mai precis instrumentul prin care răul a intrat în lume. Gestul femeii genezice nu este considerat un gest izolat, ci matrița comportamentului feminin în genere concluzionând că atitudinea Evei este o necesitate biologică deoarece natura femeii este diavolescă și înclinată genetic spre rău, scrie Kramer în tratat.
În continuarea eseului, Kramer consideră că gestul Evei nu este o greșeală care poate fi iertată ci o amenințare permanentă care necesită controlul strict al femeilor de către autorități. Extinzând argumentul, eseul continuă cu justificarea lui Adam care, ființă superioară prin genetica pură, este o ființă imună la vrăjitorie. Astfel, bărbatul este extras din păcat și imunizat. Imunizarea lui Adam este evident imunitatea tuturor bărbaților care prin natura lor divină nu pot fi predispuși niciodată la pactizări cu Daivolul. Se conturează ideea potrivit căreia bărbatul este îndreptățit să aplice femeii corecturi comportamentale cu voința și îngăduința divină, corecturi care s-au exprimat în raporturile relaționale dintre femeie și bărbat de-a lungul timpului. De aici deducem că milioanele de femei molestate fizic și psihic de autorități sistemice exclusiv masculine, molestate de bărbații din familie sau îndepărtate din sânul bisericii, sunt aduse la calea cea dreptă, ele fiind din construcție genetică orientate spre rău. Evident pruncul care se naște din femeie este, posibil, un satan…
… zice un articol postat cu enfază și promovat la mare cinste de mințile luminate ale Erei Spirituale din România!
În articolul cu pricina, grotescul abundă prin concluzie iar concluzia vorbește despre tine. Și ceea ce rostește despre tine este: atâta timp cât bunica ta a avut un singur bărbat iar tu ai mai mulți, ce zic eu, ai avut extrem de mulți, nu poți fi decât o… înțelegeți voi despre ce este vorba. Cum au descoperit cei care semnează articolul câți bărbați ai avut tu, nu știu să-ți spun! Cert este că i-au numărat și au concluzionat că ești o femeie ușoară!
Ești trasă la răspundere, femeie, și nu oricum ci în liant generațional cu predecesoarea ta, cu care, vezi bine trebuie să te aliniezi pentru că altfel ești încadrată într-o anume categorie. Mitologic ești o lilithă, adică o femeie nesupusă care, spune legenda, a nesocotit bărbatul, pe Adam, și și-a creat propria lume. Dar să nu intrăm în cosmogonii pentru că nu despre mitologosul antropologizat și doctrinar era vorba. Era vorba despre cum, printr-un text elaborat și postat de oameni cu imagine, femeia din România mai poate fi discreditată, mai poate fi minimalizată, mai poate fi dezumanizată și astăzi… Încă nu s-a umplut paharul!
Incompetenții, lipsiți de preocupare reală, scormonesc în noroi după subiecte prin care să demonstreze sub forma unui profund agnosticism că imaginea este totul și atâta timp cât latri acolo unde latră toată haita ai parte și tu de o bucată din pradă. Întrebarea este: de ce un asemenea subiect? De ce pentru a mia oară în istorie tot femeia este cea care trebuie să se trateze? Răspunsul zace în Malleus Malificarum și în întreaga istorie doctrinizată dar este mult prea obositor și mult prea dificil să se deslușească esențialmente rădăcina conceptuală din care s-a născut asuprirea femeii. Din logicizarea sustratului ideologic al subiectului se naște o abordare de genul:
Istoria nu delimitează cu precizie momentul în care civilizația a începtut să-și venereze proprii torționari. Cert este că civilizația modernă se confruntă cu o atitudine infailibilă, atitudine denumită incompetență. Puterea absolută a incompetenței se definește prin descoperirea pe care omul social o realizează. Omul social al epocii moderne descoperă cu stupoare că nu are nevoie să gândească pentru a conduce, pentru a guverna sau pentru a fi lider de opinie. Tot ce are de întreprins omul modern este să vorbească. Și pe măsură ce vorbește, incompetentul observă că lipsa nihilistă și totalmente agnostică a esenței, a profundității gândirii devine un atu.
Mediocritatea omului modern se definește prin a afima ceea ce există deja. În societatea modernizată, mediocrii urcă în grad în timp ce oamenii inteligenți stagnează. Excelența este jenantă. Excelența presupune schimbarea sistemelor, a practicilor învechite și cere justificarea existenței ierarhiilor. Mediocrul există pentru a administra, pentru a conserva și nu pentru a trasforma și a metamorfoza. A conserva înseamnă putere perpetuă pentru cei care dețin deja puterea.
Femeia, un subiect care se reia la nesfârșit cu conotațiile intrinseci ale epocii și ale liderilor de opinie care fac legea mediatică, nu a reușit nici în epoca modernă să se ridice din blestemul care a învins-o și a aruncat-o pe ultima treaptă a umanității! Femeia este veriga slabă a umanității și devine automat veriga malefică prin strategiile spiritualității exacerbate, devine veriga stricată a societății masculin spiritualizate iar în timp digitalizat va deveni veriga nefolositoare a erei artificiale. De aceea ne-am spiritualizat, de aceea ne-am înălțat din condiția intramundană către zei, tocmai pentru ca de acolo, de pe piedestalul spiritesc, să dispunem de poziția prin care să murdărim femeia.
Femeia urăște femeia. Bărbatul urăște femeia. Femeia începe să se urască pe sine. Că femeia nu este Maria Fecioara este evident dar nici statutul de Marie Magdalenă nu mai este acceptat? Până și bunica ta a fost mai bună decât tine, femeie! Acesta este mesajul transmis către femeile de astăzi.
Bunica ta știa să tacă.
Bunica ta știa că bărbatul trebuie servit.
Bunica ta știa că bărbatul face legea.
Bunica ta știa toate acestea iar tu, cu toate cursurile tale de femintate, nu ești în stare să-ți accepți statutul. Ca femeie tu ești obligată să adopți statutul de femeie iar statutul de femeie este un concept care se formatează de 2000 de ani.
Femeile au suferit suficient blamul. Femeile suferă de 2000 de ani sub imaginea Mariei Magdalena. Femeile au fost judecate pentru atitudinea de Marie Magdalenă. Nu este suficient? Femeia a fost judecată deja pentru nesocotința ei, mai vrei și tu, Georgele, Ionele, Mototoale, Marcico, Sofronico, mari lideri și lidere de opinie, să judecați femeia? În ce calitate vă erijați în judecători?
Mecanismul ideologic al judecății de apoi, lăsați-l pe mâna legilor de dincolo! Dați drumul pietrelor din mâinile voastre mânjite de ură și susțineți-vă una pe cealaltă!
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
